Erai un nimeni, nimeni sunt și-acum
Cu parfum prăfuit
Ca-ntr-o carte veche
E focul meu, arde-n vid
Ușor mă consum
Ce rămâne de făcut?
Nimeni nu-nțelege
Atât de singur, atât de fericit
Atât de slab am fost pe un drum anost
Nu m-ai lăsat să te cunosc de la început
Prezențe dispărute sunau a necunoscut
Iertare..
Mă acuzi că-s narcisist
Însă doar în păcatul meu vreau să exist
O, tu, schimbare
Plângi pe umărul greșit
Ca persoana ce în timp, fals mi-a zâmbit
Dorul nu-mi dă pace, fior risipitor
Lasă în păcat cu tine nopțile ce vin
Anunță noi dezamăgiri
Sătul de risipă întind mâna către mine, ca-n ultima clipă.
Descoase orice petec
Îngroapă orice gând
Rescrie totul invers
Ești apă și pământ
Învață să mori din mers
Cu sete și flămând
Astupă-ți golul imens
Din sufletu-ți plăpând.
Să-ți fie dor de cineva pe care nu-l cunoști
Labirint c-o singură intrare, fără ieșire
S-amanetezi zile pentru-a cumpăra nopți
Căzând în vid, sperând că cineva te susține
Pare blestem, mă tem de cine sunt
Ce las în urnă și-n urmă nu mă reprezintă
O clipă greșită, o altă veche amăgire
Pe drumul tău fac pași mari spre prăbușire
Acum nu are rost, pentru orice cost
În oglinda asta nu mai vreau să văd pe nimeni
Repet greșeli uitate, de dragul revederii
Umbrele dansează libere la căderea serii
Ce frumos, un vals ascuns de omenire
La care sunt invitat, însă n-am pereche
Până dimineața, am s-aștept în neștire
S-apari în mintea mea pe melodia noastră veche.
Descoase orice petec
Îngroapă orice gând
Rescrie totul invers
Ești apă și pământ
Învață să mori din mers
Cu sete și flămând
Astupă-ți golul imens
Din sufletu-ți plăpând
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de dezamăgire și regret față de sine și de relațiile trecute. Naratorul se simte pierdut și singur, căutând o cale de a se reinventa și de a depăși trecutul dureros. El caută iertare și acceptare, dar se luptă cu propriile sale defecte și cu amintirile care îl bântuie.