C. O. D feat Releveu – Testament

C. O. D:
Ma zbat sa traiesc, sa privesc amarul sec,
Sa primesc ce imi doresc insa toate trec.
Nu vreau fericirea promisă, doar flacăra stinsa,
Cate lacrimi au cazut rămâne tot prinsa.
In gratiile astea poetice pe care le-am cladit,
Orice ipocrit se lauda cu material că-i fericit,
Insa eu raman de neclintit in ciuda tineretii,
Imbrăţişez moartea si partea rea a vietii.
Doar peretii ştiu cate ore-am asteptat
Sa vad pe cineva venind dar toti au plecat
Singurătatea e zeita cu parfum de purgatoriu,
Rai sau iad tu tot imi dai haina de doliu.
Foc arunc poze din copilărie fara amintiri
Ma incalzesc, dar tu fiinta mea abia mai respiri
Te detasezi usor de trupul asta aproape ofilit
Stii ca te mint mereu cand iti spun ca sunt fericit.
Releveu:
Va scrie acelasi Mircea intr-o seara torida
Ramas fara vlaga după-o vara morbida
Acelasi copil gata sa arda, sa ucida,
Ce-ar fi gasit universul într-o domnişoara timida
Si-o aud inca-n telefon, rugati-o sa-nchida
Vreau sa presar zambete moi peste o lume rigida
Nu ma mai misca nimic privesc înmărmurit in oglinda
Cu un zambet de gheata ca un toreador la corida.
Visez o toamna splendida sedus de-un apus
Unde miroase a arseniu daca-l gust cand e pus,
Unde incepe declinul cand ai crezut ca eşti sus
Si incepi sa pui la loc timpul peste cel ce s-a scurs
Vreau sa găsesc echilibrul după ce ei l-au ascuns
Cand primesc sfaturi in vis de la cei ce s-au dus
Si-as vrea sa o iau de la capat cand simt ca-s rapus
Dar toţi sunt gata sa plece dupa ce s-au ajuns.
C. O. D:
Mi-am vazut visele destramate, calcate in picioare,
Ce sens a avut sa doresc binele cuiva cu ardoare?
Poate ca nu stii cum doare sau poate mi se pare
Pulsul scade-n continuare, pun pe rana sare,.
Umbresc soarele ca luna, in timpul noptii,
Nu vreau sa ajung vorbit de bine ca mortii
Sentinta mea nu tine de judecata sau de soarta,
Ma gasesti sub poduri plin de viata ca marea moarta.
Cu pixul la ureche si amintiri pierdute-n buzunare,
Linistea mea perfecta sta in momentele de contemplare,
Am preferat sa raman idiot cand multi se dau destepti,
Adept al faptelor dovedite de inteles.
Si strazile astea invelite de frunze parcă ruginesc,
Aud pasi prin parcuri, oare am sa te întâlnesc?
Nu te iubeşte nimeni si chiar de-o face cineva,
Cum ai fost toata viata, asa vei si pleca.
Releveu:
Si-mi mai doresc vant de martie in mijloc de mai
Si sa nu fi plecat cand te rugam sa mai stai
Si-mi doresc timp de bere in vreme de ceai,
Si sa raman in seri pline pana la ultimul pai
Si va doresc voua praf de stele pe bolta
Si dimineti cu roua după seri de revolta
Si ne doresc noua credinta care dezvolta o viaţă nouă, curata si dezinvolta
Si-am gasit in stele povesti triste fara nume
Si au ramas bătute-n piele litere sa se razbune
Am dus seri de luni spre dimineti de marţi nebune
Si-au fost descoperite genii intre carpati, uitati de lume.
Am scris asta pentru voi căutând să va previn
Ca bantuie printre noi demoni, plini de venin
S-a scris in testamente de ziua cand o sa venim,
Pana atunci va las cu bine, dati-mi voie sa ma inclin.
C. O. D:
Dar intr-o zi subit o sa dispar permanent
Fara sansa de salvare si fara niciun regret
Aceste cuvinte triste fac parte din testament
In jocul vostru numit viata n-am fost inerent.
Dar intr-o zi..
Marile si oceanele vor depasi muntii,
Apele vor incepe sa arda,
Copacii vor produce o roua insangerata,
Pietrele se vor sfarama,
Un cutremur total va cuprinde pamantul,
Toate fapturile, toate vieţuitoarele vor muri,
Cerul si pamantul vor arde si-n actul final,
Toate vieţuitoarele vor renaste, si pamantul si cerul se vor reface

Sensul versurilor

Piesa exprimă un sentiment profund de singurătate, deznădejde și acceptare a morții ca parte inevitabilă a vieții. Artistul își exprimă dezamăgirea față de lume și dorința de a dispărea, lăsând în urmă un testament al trăirilor sale.

Lasă un comentariu