Vântul ăsta e băiat?
N-are șapcă, n-are barbă?
Vrei să-l tragi puțin de păr,
Și, când colo, rupi o iarbă.
Vântul are păr tăiat?
E băiat, într-adevăr?
Sigur, vântul e băiat!
Mi-ar plăcea să fie fată,
Mi-ar plăcea și să se vadă.
Vreau să ne jucăm un pic,
Dar din vânt nu văd nimic.
Cum se urcă în copac?
Cum zbârlește apa-n lac?
Cum împinge nori pe cer?
Vreau să-l văd. Atâta-i cer!
Uite, zic, îmi trage fusta
Cu o mână de nimic
Și mă-mpinge de la spate,
Merg de parcă-aș avea roate.
Sensul versurilor
Piesa exprimă curiozitatea unui copil față de vânt, personificându-l și întrebându-se despre natura sa. Copilul își imaginează vântul ca pe un băiat, dar își dorește să-l vadă și să interacționeze cu el, observând efectele sale asupra mediului înconjurător.