Aproapele meu se spală pe mâini
cu necazurile mele eretice. O face
ostentativ, aș putea zice, chiar artis
tic. Fiecare necaz e smotocit până
ajunge la zero. Când ating și eu ex
tazul de la distanță,
și preț de-o re
vistă literară interbelică toată lumea
se declară satisfăcută.
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
Sensul versurilor
Piesa descrie o interacțiune socială în care un individ se preface că rezolvă problemele altuia, dar o face doar pentru a-și satisface propriile nevoi de imagine. Se critică superficialitatea și ipocrizia din anumite cercuri sociale sau literare.