Costica David – La Ţărmul Mării

La țărmul mării valurile-aduc
Trupuri de scoici ucise și de alge
Că soarele în flăcări coboară în amurg
Și pescăruși țipă printre catarge
Șiruri de pași tăcuți marea-ncet a șters
Speranțe pe nisipul ars de soare
O ultimă amintire, o umbră pe nisip
Deși valul a șters-o, încă doare.

Refren:
Și-mi amintesc de veri promise
Când ne făceam atâtea vise
Sărutul tău de gust amar și sare
De valul mării înspumat ce într-o clipă a destrămat
Un legământ uitat pe-un țărm de mare
Și-mi amintesc de-atâtea ori când ne găsea soarele-n zori
Privind în nopți la stele căzătoare
Eram o singură ființă și aveam o singură dorință
Când uneori cădea o stea în mare
O stea în mare..

Se lasă înserarea, tăcut și trist alai
Ziua rănită se stinge și moare
Din larg spre țărm vin valuri
Ce par sălbatici cai ce ies cu coamele albe din mare
Meduzele par lacrimi ce cad pe-al mării fund
Corăbiile noastre se scufund
Suntem două clepsidre într-un târziu amurg
Din care ultime lacrimi se scurg.

Refren:
Și-mi amintesc de veri promise
Când ne făceam atâtea vise
Sărutul tău de gust amar și sare
De valul mării înspumat ce într-o clipă a destrămat
Un legământ uitat pe-un țărm de mare
Și-mi amintesc de-atâtea ori când ne găsea soarele-n zori
Privind în nopți la stele căzătoare
Eram o singură ființă și aveam o singură dorință
Când uneori cădea o stea în mare.

Și-mi amintesc de veri promise
Când ne făceam atâtea vise
Sărutul tău de gust amar și sare
De valul marii înspumat ce într-o clipă a destrămat
Un legământ uitat pe-un țărm de mare
Pe-un țărm de mare..

Sensul versurilor

Piesa evocă amintiri melancolice ale unei iubiri pierdute, folosind imagini ale mării și ale naturii pentru a exprima sentimente de regret și pierdere. Refrenul subliniază nostalgia pentru vremurile promise și deziluzia provocată de destrămarea legământului.

Lasă un comentariu