Puerilă puritate, fără filtre-n cască.
Ascultam tot ce vine, asta numai în caz că
Îmi plăcea lirica, mesaj transmis coerent,
Incursiuni prin cuvinte alese atent.
Mă incita când prindeam subînțelesuri ermetice,
Creații metaforice în muzică sunt endemice.
Sensuri problematice, interpretări semantice,
Priviri dinamice, reci ca vânturile arctice.
Găsesc o fisură în versuri subliminale.
Zâmbet pe figură prin sunete matinale.
Reiau s-ascult albume fenomenale.
La prima ascultare, păreau doar banale.
Trec prin viață, se schimbă perspectivele.
Ramific ascultarea, înțeleg genurile.
Muzica? E starea ce-mi umple gândurile!
Hip hop, rap, boom bap, alternative ca stările.
Cochetez cu poezia, formă pură de confesare.
Scriam ce gândesc, prin ce trec și ce mă doare.
Monolog interior, încercam să mă descopăr.
Când nu-mi plăcea ce găseam, începeam să acopăr.
Ce paradox incisiv, întunecată căutare
Să-ți găsești slăbiciuni netratate ca atare.
Prind rădăcini prin locuri unde caracterul
Nu-și acceptă greșeală, ruginește ca fierul.
Scriu tot mai des, călătoria o amplific
Să mă găsesc, pe mine, vesel, nu cinic.
Sincer, mă identific, încep să rectific
Propriile greșeli dintr-un peisaj ciclic.
Fidel ascultător, susținător ferm al genului,
Încerc să pic pe beat, în lipsa refrenului.
Las la naftalină, dezamăgit de cum suna,
Forma catrenului, vocea mea și nu numa’.
……
Trec câțiva ani, las dume prin notițe.
Se-adună câteva, parcă simt o tranziție.
Scap de trackuri, îmi dau drumul la voce,
Caut interpretare să pun în evidență tot ce.
Îmi debitează mintea, uneori debit mărit,
Alteori evitant, deseori dezamăgit.
Voiam să am o strofă să anime instrumentalul.
Nu găseam la rimă stofă să-mi cosmetizez moralul.
După , n” încercări dau forma textului.
Îmi dau drumul la gânduri, antitetic contextului.
Cândva mă ținea departe de poezie.
Eu de tot ce am nevoie e un pix și o hârtie!.
O zi banală, un om și un fascicul,
Nu credeam că acesta va fi declicul!
Mă transpun în lumea mea, mesaje fără mască,
Filtre la microfon, de data asta și în cască.
Sensul versurilor
Piesa explorează evoluția personală a artistului prin muzică și poezie. De la ascultător naiv la creator conștient, el își caută identitatea și își exprimă gândurile fără filtre, depășind dezamăgirile și găsind inspirație în experiențele cotidiene.