Morbid:
Mă reîntorc în cavou, așteptând să trăiesc.
Urăsc să zâmbesc c-ajung să mă obișnuiesc.
Fă liniște, în morții tăi! Să pot urla în pace,
Știu 8 miliarde de oameni de care nu-mi place.
18 ani de când am murit, acum trăiesc iadul.
Da-mi voi tăia mărul lui Adam să-mi spăl păcatul.
Rănesc ficatul să-mi vindec inima,
Văd chipuri zâmbitoare privind în groapa mea.
Visez la genocid, ce înseamnă defapt pentru mine?
Purificarea societății, calea spre mai bine?
Sau doar un pretext pentru a distruge și a ucide?
Idealist pierdut în convingeri morbide.
Viața-i un preludiu pt cazanul cu smoală,
Pedepsiți c-am aflat că-i greșit să stai în pielea goală?!
Complexe prea complexe pentru a dispărea,
Mi-am găsit doar sfârșitul unde n-aveam ce căuta.
Refren X2:
Cadavre cu puls, ca mine, doar își așteaptă decesul
Orice răsărit în plus își pierde sensul
M-am înecat în apa vieții
În groapa umilințelor încă zgârii pereții.
A. U. G.
Vin acasă, trag oblonu, trag război în multivers
Scriu un vers de 4 ori, același vers în sens invers
Scriu oglinzi concave-n versuri, paradoxu unui portal
Bagi oglindă în oglinda în oglinda în oglinda
Cât scriu morți la lampa arsă și din creion cancer pur
Când bagă-mi-aș sânge-n vene fac infuzie de mercur
M-am re-ncarnat pot și eu să fiu ca om
Cât conserv io tot acidu și n-aș vrea să mă omor
Io lucrez de 2 ore la ce vreau să mă gândesc
Pentru lumina trecută, închid ochii și golesc
Tot creierul ca dovadă c-am simțit că afectează
.. doar timpul ne alterează
De la -1-n sută este drum care n-ajută
Ce regretă și perturbă pentru-o minte prea urâtă
Gândul meu provoacă urticarii
Târăște-te afară din Iad și-apoi linge-te pe carii
Am privit mult timp în gol iar când iar mi-am revenit
Am lăsat infernu-n spate la cât merită trăit
Odată cât am creat am urât
Și-am omorât tot ce-nseamnă însemnătatea gândului contrafăcut.
Refren X2:
Cadavre cu puls, ca mine, doar își așteaptă decesul
Orice răsărit în plus își pierde sensul
M-am înecat în apa vieții
În groapa umilințelor încă zgârii pereții
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de depresie și disperare. Naratorul se simte prins într-un ciclu de suferință, incapabil să găsească sens în viață și copleșit de gânduri morbide și autodistructive.