Foaie verde, fir lalea,
De m-aș face-o pasărea
Peste munți aș tot zbura,
Ah, mi-e dor, maică, mi-e dor!.
Și-aș zbura mereu, mereu
Pân-acolo-n satul meu
Că m-apasă dorul greu,
Ah, mi-e dor, maică, mi-e dor!.
Aș zbura în zarea-albastră
Ca să văd căsuța noastră
Cu flori mândre la fereastră,
Ah, mi-e dor, maică, mi-e dor!.
M-aș opri în vârful stâncii
Să-mi văd frații și părinții,
Nepoții și cu bunicii,
Ah, mi-e dor, maică, mi-e dor!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund de casă și de familie. Persoana își dorește să se transforme într-o pasăre pentru a putea zbura înapoi în satul natal și a-și revedea rudele.