Țipatul este încă în apropiere,
Plutește în jurul meu și mă spintecă.
Nu pot da drumul visului fără sfârșit,
Căldura ta care îmi rămăsese în mâini s-a stins.
Când am observat că am început să plâng, am vrut să dispar imediat.
Cad și continui să-mi repet respirația întretaiata.
Oricât m-aș furișa, nu mă voi transforma într-un laș,
Nu pot face față.
Am purtat durerea și am pierdut curajul de a continua să privesc spre calea luminii,
În acel moment mi-am întins mâinile și am dat drumul mâinilor tale,
Sperând să fac neîndoielnic acel moment, am desenat cu tine.
Chiar dacă aceste mâini nu te ajung,
Voi continua să aștept așa pentru mâine,
De unul singur, desenez aceeași imagine.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre pierderea cuiva drag și despre regretul de a nu fi putut menține legătura. Naratorul își exprimă dorința de a reface momentul pierdut, chiar dacă asta înseamnă să aștepte singur și să retrăiască amintirea.