Bădiță cu țundră neagră
Du-mă-n lume de ți-s dragă,
De ți-i rușine cu mine
Fă-mă brâu pe lângă tine.
De ți-i rușine cu brâu,
Fă-mă lumină de ceară
Și mă poartă subțioară,
Subțioară de-a stânga
Unde-ți bate inima.
Când ți-o fi calea mai grea
Eu mândru te-oi lumina,
Când lumea te-a întreba:
– Ce lumină-i aiasta?.
Asta-i lumină de seu,
Drăguța din satul meu,
Asta-i lumină de ceară,
Drăguța din a mea țară.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința unei femei de a fi alături de bărbatul iubit, indiferent de forma pe care ar trebui să o ia. Ea este dispusă să se transforme în orice, chiar și într-o lumină, pentru a-l ghida și a-i aparține.