Astfel de jocuri îmi plac,
Unde toți sunt trufași în ghearele urii.
Când de dușmani tigrii să-mi fie
Și vulturii!.
Ca să cânte o voce vanitoasă:
„Aici e pieirea, iar colo – închisoarea!”
Pentru ca-n noapte cu mine să lupte, fioroasă,
Însăși noaptea!.
Eu gonesc – pe urma mea fălci de fiare,
Eu râd; în mâini – un arcan..
Pentru ca să sfâșie-n turbare
Nebun uragan!.
Pentru ca toți dușmanii – să fie eroi!
Pentru ca războiul să-și termine ospățul sub caduceu!
Pentru ca în lume să existe doar doi:
Pacea și eu!.
Sensul versurilor
Poezia exprimă o voință puternică și neînfricată, care se bucură de provocări și conflicte. Eul liric se vede pe sine luptând împotriva tuturor obstacolelor, dorind ca pacea să fie singurul său adversar demn.