Maria Ciobanu – A Căzut Frunza Din Vii

A căzut frunza din vii,
Tu, neicuță, nu mai vii,
Cade și frunza de fag,
Eu nu sunt cu cin’ mi-e drag,
Pun mâncare să mă mănânc
Și fac patul să mă culc
De niciuna nu m-ating
Numai le privesc și plâng.
Mă uit la stele pe cer
Și le văd pe rând cum pier,
Văd și luna cum se duce
Peste deal ca să se culce,
Eu țin genele deschise
Că n-am somn și n-am nici vise
Am doar dorul ce m-apasă
De nu pot să stau în casă.
C-am iubit doi ochi pe lume
Frumușei ca două mure,
La neica obraz curat
De trei ori pe zi spălat.
Refren:
Of, of, daică Floare,
Inimioara rău mă doare!
Of, of, of, neic-al meu,
Nu mai pot de dorul tău!