Greieraș, cobzar de noapte
Cântă nopții înstelate,
Cântă pitulat în flori,
Stai cu mine până-n zori,
Stai și ține-mi de urât
Că somn nu mai am de mult.
Somnul meu și liniștea
Mi s-au dus cu neicuța,
Dor în suflet mi-a lăsat
Și departe a plecat,
Dor în suflet mi-a lăsat
Peste Dunăre-a plecat.
Și-om petrece-ntreaga noapte
Doar noi și florile toate,
Tu-n grădiniță cântând
Și eu pe prispă oftând,
Tu cântând pe struna ta,
Eu strigându-mi dragostea.
Refren: Greier, greieraș.
Sensul versurilor
O persoană își exprimă dorul față de persoana iubită plecată departe, găsind consolare doar în cântecul greierului și în frumusețea nopții. Sentimentul de singurătate este accentuat de amintirea somnului pierdut și a liniștii dispărute odată cu plecarea celui drag.