Ce vrei să fac cu mine?
Eu nu mă pot schimba
Şi cum e a mea faţă
Aşa-i inima mea.
Eu nu pot să plec fruntea
Şi nu m-oi umili,
Chiar împăratul lumii
Cu mine de-ar vorbi!
De văd o mişelie,
Încerc s-o biciuiesc.
Iubirea mea-i iubire.
Urăsc ceea ce urăsc.
Nu pot! Pot toate-n lume,
Să ştiu că mi-i iubi,
Dar mare-ar fi schimbarea.
Eu cred că aş muri!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o hotărâre fermă de a rămâne fidel propriei identități și principii, refuzând compromisurile, chiar și în fața iubirii sau a autorității. Vorbitorul își asumă atât iubirea, cât și ura, ca părți integrante ale ființei sale.