Te-ai trezit pe câmp la vale
Că te trage o oaie și două paie
Iar mai în spate un pic
O chitară și-un chibrit
Pam paam
Drumul s-a oprit
Pe un câmp pustiit
Vântul e de neoprit
Tăișul nopții e nestingherit
Dintr-o dată auzi un țipăt ascuțit
Fugi spre cele verzi
Iar stelele singur le treci
Deci soarele te-a uitat
Iar masculinul nopții e și mai flatat
Ca și cum ai fi un cadou de nesubestimat
Dar singura soluțieee
Este să folosești chitara și chibriteleee
Pentru a uimi spiritele
Sunete, curg pe lemn
Parcă ești tot mai demn
De cubul solemn
Singur pe nimic
Sunetele te poartă
Pe drum până la poartă
Care ți se pare complicată
Ești între două câmpuri
Pământesc și ceresc
Iar tu ești sufletul
Într-un corp trupesc
Iar a treia participantă
Este chitara iritantă
Brusc sunetul se oprește
Acum se aude doar niște apă rece
Și visul pe lângă minte
Fără somație trece
Sensul versurilor
Piesa descrie o călătorie onirică printr-un peisaj natural, unde protagonistul se confruntă cu elemente misterioase și spirituale. Folosirea chitarei și a chibritelor sugerează o încercare de a găsi o soluție sau de a depăși obstacolele prin creativitate și resurse limitate. Călătoria se desfășoară între realitate și vis, între pământesc și ceresc.