Uită-te înapoi cu ochi dornici și să știi că te voi urma,
Ia-mă în dragostea ta precum un vânt aerian ridică rânduneaua.
Și zborul nostru să fie departe, în soare, sau ploaie și vânt –
Dar ce va fi dacă aud întâia mea iubire chemându-mă iar?.
Prinde-mă în sufletul tău cum marea mândră ține spuma,
Du-mă departe, pe dealurile ce-ți ascund căminul;
Pacea va șindrili acoperișul și dragostea va zăvorî poarta –
Dar ce va fi dacă aud întâia mea iubire chemându-mă din nou?
Sensul versurilor
Piesa explorează tema fugii și a dorinței de a scăpa într-o nouă relație, dar este umbrită de teama și incertitudinea legate de o iubire trecută. Protagonistul se află într-o dilemă, oscilând între dorința de a merge mai departe și atracția persistentă a primei iubiri.