Ferecat cu lanțurile Speranței,
încerc să-ți ating țărmul Viselor,
spre care am navigat,
însoțit de desfrâul Iluziilor Morții,
care m-au judecat de fiecare dată,
când am încercat,
să evadez din propria Iluzie a Amintirii,
pe care am plătit-o la suprapreț,
Suferinței,
pentru a fi lăsat să acostez,
în Eternitatea Clipei.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema suferinței și a iluziilor, sugerând că amintirile și experiențele dureroase sunt plătite la un preț foarte mare. Naratorul caută evadarea din propria iluzie, aspirând la un moment de eternitate, dar este constrâns de lanțurile speranței și judecat de iluziile morții.