Am fost programați,
împreună,
la secția de chirurgie sentimentală,
pentru a ne opera.
Zâmbetele înghețate,
pe buzele lipsite de expresivitate,
ale Cuvintelor,
tot mai dezinteresate,
de Pașii Gândurilor,
pe care-i aveam de urmat,
prin labirinturile ademenitoare,
ale Non-Sensurilor Existenței,
în care ne rătăceam,
pentru totdeauna,
unica noastră Ființă,
ce devenise a Nimănui.
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de alienare și dezumanizare, în care sentimentele sunt supuse unei operații metaforice. Protagonistul se simte pierdut într-o existență lipsită de sens, unde chiar și ființa sa unică devine a nimănui.