Oza feat Rebel Monk – De-a V-ați Ascunselea cu Ura

Vine în fugă pe un aer cald, știe că,
Tremur de frică dar, ce pot să fac?.
Simt ura-n jurul meu, cum mă înghite și mă mistuie,
Stau stană, o statuie și ea stă să mă domine,
Unde ești Doamne, când ura mă-ntreabă: „Te doare? „.
Îmi usucă lacrimi pe față și-ngheață retina,
Ura din ochii mei triști, se-ncheagă în vase și vise
Ce se văd pe sub iriși, ca niște șerpi în șiroaie
De sânge și schelet, când mi se scurge sub frunte
Și se scutură-n piept; suspin în șoaptă când
Apasă pe clavicule, ca-n scuturi cu arme,
Când trece prin țesuturi și surpă arterele,
Ca prin ziduri, spre atrii și ventricoli cu rele-n,
Toate direcțiile, le dislocă și vascularizațiile,
De țin în dinți dorințe-mi, ies din minți..
„Simți și tu ce frig e aici afară? „.
Pacea doarme, dezbrăcată pe o coală,
Crucea zace, obosită de ocară,
Moartea plânge, pe o sfoară,
Lumea cade ca o toamnă,
Peste ură.
Domnișoara mea cu ochi de sârmă.
Îmi urcă ura treptat în trup, în carne, ca prin canale care irigă din pământ,
Și ca un val urât, vine și începe de la sol și-n mine intră prin călcâi, când,
Cad ușor..
Ce cale calc? „Ce corp cald mă ține? ” și ura-mi urcă-ncet în spre tendonul lui Ahile,
Și-mi tremură genunchii, deshidratat de furie și spânzurat de o funie, din litere,
O poezie din aritmie.
Și simt că-s controlat de-i tremur, din picioare până în corzi vocale Doamne,
Că iar calcă, ea pe trepte, ura-n corp și urcă tot mai sus în pântec, mă spintecă,
Mă consumă de sunet.
Că-s jumate-n ură de la piept în jos, doare așa de tare; îmi plânge în nervi
Și-n membrane, mă-mbracă-n brațe și zale, îmi merge-ncet prin coloană,
Prin trup doar coridoare; și ea aleargă zâmbitoare, pe lacrimi reci de sare,
Dintr-un vârf în altul, prin nervi, vase și fascicole, oase și tendoane,
Fibre musculare și sunt toate din cale afară de murdare. De ură..
Sisteme imunitare se consumă, mă mut în starea de impuls
Și privesc, mă satur de joc, deschid și-ncerc să o găsesc.
„Să mă găsești? „
Te caut draga mea ca un nebun prin mine. Unde ești?.
Vin în fugă pe un aer cald, știu că,
Tremuri de frică dar, ce pot să fac?
Vine în fugă pe un aer cald, știe că,
Tremur de frică dar, ce pot să fac?.
Simt ura-n jurul meu, cum mă sărută și mă mângaie-n privire,
Stau stană, o statuie și ea cască să mă învie, în final, în fine..
Unde ești Doamne, când Ura mă-ntreabă: „Vrei să faci dragoste cu mine? „