Aceste versuri sunt dedicate unei singure persoane…
Rog a nu se înțelege sau interpreta greșit următoarele rânduri….
Cât despre persoana respectivă… se recunoaște singură….
La aceste versuri nu știu de ce am pus acest titlu..
Însă o poezie fără titlu.. e ca o țigară fără filtru….
O țigară fără filtru și cu tutunu’ uzat..
Cu tutun la mâna-a doua și cu gust de c***t
Îmi doresc ca dimineața, atunci când mă trezesc..
Să-mi fac ordine-n gânduri.. să uit cuvântul „te iubesc”…
Dar dorința e dorință.. mai ales când nu se-ndeplinește….
Și-mi doresc să nu dorești… să știi că cineva te dorește..
Stau în fața tastaturii.. și mă uit la monitor…
Cum stă o bătrânică și se uită pe vizor..
Se uită pe vizor.. își așteaptă rudele…
Așa îmi aștept io muza să-mi termin versurile…
Mă gândesc cât sunt de prost că scriu versuri pt. o fată..
Că-mi bag p***-n ele versuri… și cred că le las baltă…
Pentru că nu îmi vine rima, simt că mi se face rău…
Nu mai am inspirație.. da’mi vine-n cap numele tău..
Îmi vin în cap mii de cuvinte, stau și reflectez un pic…
Dar acum realizez că mă gândesc la cuvântul „nimic”
Sensul versurilor
Piesa exprimă frustrarea și deznădejdea unui poet care se luptă cu lipsa de inspirație și cu sentimentele neîmpărtășite pentru o persoană. Versurile reflectă un amestec de dorință, furie și acceptare a faptului că sentimentele sale nu sunt reciproce.