Pierduto, nu mă mai iubești,
tu nu te mai arăți nicicând,
Pierduto, nu vrei să-mi găsești
un timp ce nu bate sunând.
Pierduto, ai putea orice
dacă ai vrea, dar nu mai vrei
și totul stă închis cum e,
cu toate că ai mii de chei,
cu care ai putea deschide
pustiile-mi ore livide
și ai putea să pui zăvor
la orele care mă dor.
Pierduto, ai albaștri clești
făcute să deschidă stele,
Pierduto, nu mă mai iubești,
măcar strivește-mă-ntre ele.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și neputința unei persoane care a pierdut iubirea. Persoana se simte captivă în trecut și își dorește fie să fie eliberată de această suferință, fie să fie distrusă de ea.