motto:.
„noi suntem visătorii de vise
rătăcind pe malul singurătăţii
aşezaţi lângă pârâuri secate
pierduţi de lume şi uitaţi de ea”
(Arthur O’Shaughnessy).
Tu vii mereu să-mi amesteci culorile
pe pânza mare
imaculată.
Sunt spectatorul 1453
al propriei vieţi
şi ar trebui să ronţăi cuminte
popcorn
ca toţi ceilalţi imbecili.
Dar vii tu
te faci comodă
chiar pe retina mea
surâzi complice
refaci cadru după cadru
îmi desfaci cravata
să-mi numeri erecţiile.
vii şi râzi goală
pe frica mea
de eternitate.
Sunt spectatorul 1453
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente de alienare și melancolie într-o relație complexă. Protagonistul se simte ca un spectator al propriei vieți, în timp ce partenerul său îl provoacă și îl confruntă cu frica de eternitate.