Dacă vei păși în orașul meu,
o să întâlnești mii de sacagii pe străzile-miracol.
Fiecare poartă un recipient de cleștar
din care curg picături de hidromel.
Li-s dulci bătrânilor giuvaergii
canaturile droșcelor încărcate cu turtă
Și dintre valtrapuri de atlaz
se iuțesc, pe șosele de alabastru,
milioane de licurici înzorzonați
cu limpezimi de șofran.
În fiece cotlon zărești câte un teatru de păpuși
înlăuntrul căruia, marionete din zahăr candel
fac jonglerii cu stafide și pricomigdale.
Am supus, pe granițele de marmeladă,
fete morgane. Grăniceri. Și odalisce din coacăze.
Ele așază în pașaportul fiecărui imigrant
Naufragii pe mări din sirop de mentă
și penele corăbiilor din mătase.
Desenez în fiecare dimineață
un cer de poveste.
Așa că, dacă vei păși în țara mea,
o să devii și tu locuitor fermecat
al Regatului de dincolo de negură.
Sensul versurilor
Piesa descrie o călătorie într-un oraș magic din Levant, plin de minuni și personaje fantastice. Versurile invită ascultătorul să se alăture acestei lumi de vis, devenind un locuitor al unui regat fermecat.