George Topârceanu – Odă Sobei Mele

Cum ar face-o un student sărac.
Păstrând intactă adormita spuză,
În colțul tău, stai rece și ursuză.
O, inutilă mobilă, pesemne
Te-ai supărat că nu-ți mai cumpăr lemne?
Tu nu-ți dai seama că, deși regret,
Nu te-am putut prevede în buget, –
Dar hai să facem amândoi bilanțul,
Să vezi și tu cât valorează sfanțul:
Sunt 40 la birt,
30 chiria
Sunt 7 și 80 spălătoria
5 franci e vinul (fără amănunte)
3 gazul,
4 cheltuieli mărunte
Sunt 10 franci și 20, tutunu
1 franc, pomană
Fac 101
Plus 6 franci pe lună șvarț cu lapte
107 (una sută șapte).
Scăzând acum din leafa de.. student,
Rămâne o băncuță – excedent..
Și, vezi, de tine nu mă mir deloc
C-ai stat o iarnă-ntreagă fără foc,
Dar m-aș mira de mine să trăiesc
O săptămână, fără să iubesc.
Deci, pân să cumpăr lemne cu căruța,
Eu totdeauna cheltuiesc băncuța –
Și-abia atunci constat c-ar fi posibil
Să faci căldură, – fără combustibil!

Sensul versurilor

Un student sărac își justifică lipsa de bani pentru lemne, argumentând că preferă să cheltuie banii pe alte plăceri, cum ar fi băutura și iubirea, decât pe încălzire. Piesa este o odă ironică adusă sobei nefolosite, evidențiind prioritățile neconvenționale ale studentului.

Lasă un comentariu