Esență de-ntremare
De sus coboară harul,
Solia clipei rare.
Nu mai suim calvarul
De zile funerare;
Desotrăvit și-amarul
De lungă neîndurare,
Spre tine vin cu darul,
Potirul de-alinare.
S-a luminat hotarul
De binecuvântare;
Eu preot, tu sanctuarul –
Răsună acum cântare
De slavă, tot troparul
E smirnă de-adorare.
Sensul versurilor
Piesa descrie primirea harului divin ca pe o eliberare de suferință și o apropiere de sacru. Vorbitorul se oferă pe sine ca preot, iar persoana căreia i se adresează ca sanctuar, într-un act de adorație profundă.