Sprânceana şi geana-mărgeana
Şi felul în care te ţii
Din cele mai vechi seminţii
De-o seamă cu mreana-armeana.
Condurii şi nurii-sperjurii
Şi gustul miresmei de mosc
Pe care mă faci să-l cunosc
La numai atingerea gurii.
Cosiţa şi viţa-plăviţa
Şi carnea din caier de fum
Luând întrupare precum
Sub ropotul ploii crăiţa.
Hapsânii şi sânii, păgânii,
Şi coapsa cu semn îngeresc
Mişcată când poftele cresc
În oarbă stăpâna fântânii.
Mijlocul şi jocul de-a focul
Şi harul din naştere dat
Anume să fie prădat
Când stelele-şi schimbă norocul.
Cercelul şi cerul, mişelul,
Şi turmele tale de cai
Rănite prin iarba din rai
Când sabia-ncepe măcelul.
Sensul versurilor
Piesa descrie o atracție puternică și senzuală față de o femeie, folosind metafore bogate și imagini poetice. Versurile explorează frumusețea fizică și misterul feminin, sugerând o pasiune mistuitoare și un joc al seducției.