Au rămas doar scrum, anii ce-au trecut
De-asta vezi în mine azi, doar un necunoscut
Am trecut, peste trecut, ca un surd
Că vorbeai, dar uneori preferam să nu te ascult
Încă mă aud pe un beat mut
Vorbește-n mine acel om ce-ai fi vrut să fi tăcut
Și, sunt vorbe de care, mă lovesc ca de-un scut
Că nu pot trăi prezentul cu gândul la trecut
Caut un capăt de drum în fiecare început
C-am crezut în valori, ce cu timpul au dispărut
Mă simt pierdut în trecutul în care sap
Căci umărul pe care plâng rămâne beat-ul de rap
Încerc să mă adun și, trag, trag ca încă regret că am schimbat pe-o p***ă un prieten drag
Ard în plămâni fără tutun ca un nebun
Ultima speranță, ultimul cuvânt de rămas bun.
Refren:
Aș fi preferat să taci, să nu te prefaci
Că nu devii alt om după haina ce o îmbraci
Ai fi preferat să fiu altul desigur
Uneori aș fi preferat să rămân singur[x2].
Aș fi preferat să tac, să nu mă prefac
Că nu devin alt om după haina ce o îmbrac
Aș fi preferat să mint, decât să zic pe față
Că purul adevăr doare cel mai tare în viață.
Încep să trag tare, să o iau de la început
Să trec peste obstacole de care odată m-am temut
Să trec peste cuvânt, fără sabie și scut
Să ard toate amintirile din fastul trecut
Am încercat să strâng mai mult, cu toate c-am pierdut
Ca și prietenii care-mi erau aproape și au dispărut
Mă simt pierdut că pe mulți nu-i mai găsesc
Și doar în trecut dacă îi caut îi mai întâlnesc
E firesc, să ai resentimente
Că din 10 tovarăși, au rămas 2 amprente
Scot, ultimul foc, acum că mă știu departe
Că tot ce ne mai leagă e iarba care arde.
Aș fi preferat să taci, să nu te prefaci
Că nu devii un alt om după haina ce o îmbraci
Ai fi preferat să fiu altul desigur
Uneori aș fi preferat să rămân singur[x2]
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul față de alegerile făcute în trecut și pierderea unor relații importante. Artistul reflectă asupra impactului acestor decizii asupra prezentului său, simțindu-se pierdut și dezamăgit de schimbările survenite.