E suficient într-un balcon să vezi
sau în cadrul unei ferestre
o femeie alintându-se
ca ea să fie aceea pe care o pierzi
văzând-o ivindu-se.
Și dacă brațele și le ridică
să-și strângă părul, ce splendid vas:
cum pierderea în afectare
deodată câștigă
și durerea noastră
în ce lumină-a rămas!
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentul de pierdere și melancolie prin observarea unei femei de la distanță. Imaginea ei trezește amintiri și intensifică durerea, transformând-o într-o formă de contemplare asupra trecutului.