Trecui aseară prin codru, la, la..
Ș-am atins frunza cu clopu, la, la..
Codrule să n-ai mânie, la, la..
Că ți-am mișcat frunza ție, la, la..
Da de loc nu s-o mișcat, la, la..
Numa un pic s-o legănat la, la..
Codrule să n-ai mânie, la, la..
Că ți-am mișcat frunza ție, la, la..
Cum treceam prin codru mare, la, la..
Îmi ieși doru-n cărare, la, la..
– Unde te duci, mai Nicolaie? la, la..
– Ia, mă duc peste pâraie, la, la..
Ca să-mi cot și eu norocu, la, la..
Ce nu-l aflu în tot locu, la, la..
Sensul versurilor
Cântecul descrie o plimbare printr-o pădure, unde naratorul își întâlnește dorul personificat. Acesta pornește într-o călătorie peste pâraie în căutarea norocului pe care nu-l găsește nicăieri.