Simt nisipul între degete, ca la Mamaia
45 de grade, ca-n deșert, nu vine ploaia
Văd o oază în zare, nu e aia.
Simt nisipul între degete, ca la Mamaia
45 de grade, ca-n deșert, nu vine ploaia
Văd o oază în zare, nu e aia
Nu, nu e aia, nu, sunt doar high ya.
E furtună în deșert și timpul se scurge lent
Verdele-i medicament, mă aflu sub tratament
La dracu’, cât e de cald, n-a mai plouat de când lumea
Îmi simt gura uscată, da’ eu sunt leoarcă, e culmea.
Mă lupt cu mine, mă cert pe mine
Mă pierd pe mine, știu, nu e bine
Ce mă fac cu mine, nu mă plac pe mine
Și furtuna vine, minciuna covine.
Niciuna nu ține prea mult
Prea sunt prea cult, prea prost, prea bun
Prea mut, prea sus, prea jos
Drăguț, hidos, prea îmi bat capu’, n-are rost.
Simt nisipul între degete, ca la Mamaia
45 de grade, ca-n deșert, nu vine ploaia
Văd o oază în zare, nu e aia
Nu vine, nu vine ploaia.
Simt nisipul între degete, ca la Mamaia
45 de grade, ca-n deșert, nu vine ploaia
Văd o oază în zare, nu e aia
Nu, nu e aia, nu, sunt doar high ya.
E furtună în deșert, iau verdele ca desert
Devin de apă avid, când tot în jur e arid
Și mă aprind când îl sting și mă agit și îl strig
Că mi-a intrat în sistem, că mi-a intrat în instinct.
Mă tem că da, mă tem de ea
Mă tem că ea e liniștea mea
Mă tem de ideea de a fi cineva
Mă tem de oglindă și de cine e în ea.
N-am ce să schimb, n-am cum, n-am timp
N-am ce să prind sau să pretind
Nu mă decid, nebun, lucid
Sunt rău sau bun sau doar stupid.
Nu vine, nu vine ploaia.
Simt nisipul între degete, ca la Mamaia
45 de grade, ca-n deșert, nu vine ploaia
Văd o oază în zare, nu e aia
Nu, nu e aia, nu, sunt doar high ya
Sensul versurilor
Piesa exprimă o stare de neliniște interioară, folosind deșertul ca metaforă pentru ariditatea emoțională și lupta cu sine. Protagonistul se confruntă cu temeri și incertitudini, căutând o oază de liniște într-un peisaj sufocant.