Om.
Dar ce e aia om?
Un zgomot mic pentru copii. Pentru când nu o
să mai fii.
Cresc orașe din câmpie. Orașele-s pustii.
Tu te duci după lemne,
Tu te duci la izvor.
Șapte ani de acasă, treij de ani pentru omor.
Om.
Dar ce e aia om?
M-am văzut în oglindă. Mi-ai zâmbit politicos.
Am trăit în oglindă și-am făcut totul pe dos.
Tu te duci după lemne. Tu te duci la izvor.
Șapte ani de acasă, treij de ani pentru omor,
Om.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra condiției umane, efemeritatea vieții și inevitabilitatea morții. Omul este văzut ca un zgomot trecător, iar viața ca o oglindă în care realitatea este adesea distorsionată.