Aforic aka AFO aka Emil Teleaga.
Merg singur, singur pe stradă.
Pe strada pe care am crescut acum sunt o grămadă.
Brigada cu care umblam.
Acum sunt blocurile construite unde fumam.
Acum văd alți copii cum cară de ghiozdan.
Frații mei de la bloc și-au luat mertan.
Și bagă gram după gram, în fiecare seară.
Și dictează cursul valutar în orice gen de bani.
Eu nu am timp ca să mă schimb.
Vreau să se audă până în Olimp, în 10 limbi.
Totul e desprins dintr-o veche amintire.
Încă mă plimb prin propria gândire.
Cât sunt viu vă dau cu pace, știi că așa îmi place.
Băiatu’ nu a uitat de unde a plecat, de-aia se întoarce.
Salut întreg Tomis Nordu’.
E aeroportu’ de unde am decolat cu totul.
Criss Blaziny aka Bla bla.
Bla bla e din Tomis Nord, din partea întunecată.
Aleea murelor BC 1 am decolat odată.
Am fost la școala 36, stilul se propagă.
Îți-le biți-le ieși la tablă, nu știu lecția, doamna dragă.
Eu visam să joc la Faru’, toți din bloc visau să ajungă.
A reușit doar Anghel Cătălin prin talent și multă muncă.
Toți eram mândrii de Șhau că reprezenta maidanul.
Mai venea cu Denis Șerban, Curt și Cristi Munteanu.
Mai era una Roxana, Răzvan Raț umbla cu ea.
’99 Raț mă întreba de ce mă îmbrac așa.
I-am spus așa vreau șaoule, îți explic tot, nu o să știi.
Noi eram cu muzica din state, nu eram cu B. U. G.
Eram sălbatici, făceam haos la zilele de naștere.
Iubeam mai mult 1 Mai decât Crăciunul și Paștele.
În Tomis Nord avem de toate, plaje la 2 pași.
Sunt gagici la Călinescu cele mai bune din oraș.
Sensul versurilor
Piesa este o rememorare nostalgică a copilăriei și adolescenței petrecute în cartierul Tomis Nord din Constanța. Versurile evocă prietenii, locurile și experiențele care au format identitatea artiștilor.