Lovește-mi sufletul din glas
Să pot să plâng, să pot să te las,
Sărută-mi ochii peste privirile
de sânge scurs,
Să pot să râd, să pot fi departe dus.
Adună ploile din sufletul amar
și rece-n toate,
Să pot șterge pașii, să pot așterne
covor de uitare și infinitate.
Lovește-mi sunetul din umbră,
Să pot să țip spre a mea inimă
căzândă.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de a se elibera de o relație dureroasă și de a depăși suferința. Vorbitorul caută uitarea și vindecarea, dorind să lase în urmă trecutul.