Eu sunt proprietarul de poduri
Sub care am dormit, vreau să spun
Un înger bolnav de exoduri
Din sferele roz… roz de săpun
Și monstru mai sunt ce mănâncă
Desigur, mireasmă de crin
Prin valea aceasta adâncă
Mai știți, mai trăim, mai trăim
Mai murim
Prieteni, mirați-vă-n grabă
Cât încă ard caii sub șa
Cât încă zăpada e albă
Cât limba e întreagă
E întreagă și ea
Eu sunt proprietarul de poduri
Sub care am dormit
Ai dormit, vreau să spun
Un înger bolnav de exoduri
Din sferele roz… roz de săpun
Eu sunt proprietarul de poduri
Sub care am dormit, vreau să spun
Un înger bolnav de exoduri
Din sferele roz de săpun
Sensul versurilor
Piesa explorează identitatea complexă a eului, oscilând între ipostaze angelice și monstruoase. Versurile sugerează o călătorie interioară, o reflecție asupra efemerității vieții și a frumuseții perisabile.