Cuvinte, ce-mi zburdă prin mintea obosită,
Le iau, le separ și le trec ca prin sită,
Le așez confortabil în expresii vulgare,
Le pun pe hârtie și le trec spre păstrare,
Mă gândesc să le rup de sensuri divine,
Le iau și le îngrop cu sensul din mine,
Devin brusc seci și murdare,
Devin brusc mult mai clare.
Cuvinte ordinare, răpite de sens și de stare,
Cuvinte oarecare, cuvinte precare.
Refren:
Vise, cuvinte în noapte te ajung,
Cuvinte, și vise în mintea ta se strâng,
Vorbe de care nu te poți lipsi,
Aceleași cuvinte în stropi le voi rosti.
Cuvinte, imagini ce te fac să plângi,
Sunete și clipe te fac să renunți,
Te gândești adânc la trecutul tău
Dar uită-te în față că va fi și mai rău
Speri, adânc iar clipa dulce trece
Destinul nu te așteaptă, el prin viață merge,
Timpul în spate, urmele le șterge,
Prezența ta în viață, e doar o simplă lege.
Refren:
Vise, cuvinte în noapte te ajung,
Cuvinte, și vise în mintea ta se strâng,
Vorbe de care nu te poți lipsi,
Aceleași cuvinte în stropi le voi rosti.
Cuvinte, ce-mi zburdă prin mintea obosită,
Le iau, le separ și le trec ca prin sită,
Le așez confortabil în expresii vulgare,
Le pun pe hârtie și le trec spre păstrare,
Mă gândesc să le rup de sensuri divine,
Le iau și le îngrop cu sensul din mine,
Devin brusc seci și murdare,
Devin brusc mult mai clare.
Cuvinte ordinare, răpite de sens și de stare,
Cuvinte oarecare, cuvinte precare.
Cuvinte oarecare, cuvinte precare, cuvinte ordinare, răpite de sens și de stare.
Sensul versurilor
Piesa explorează impactul cuvintelor asupra gândurilor și emoțiilor. Ele pot fi atât sursă de inspirație și vise, cât și instrumente de banalizare și pierdere a sensului.