De la șoapte la creion, de la creion la pix
Viața mea s-a transformat din acapella în remix
Am pus mai multe râde-n grame, dar n-a fost mai simplu
Cu cât mai multe mâini în aer, cu atât mai singur.
Ia din paharul meu de whisky dacă vrei
Dar te previn că vei găsi la fund aceeași gheață de doi lei
Și-ai să-i dai de gust doar din mijlocul furtunii
Când cele mai grele versuri îți rămân sub cerul gurii.
Nu eu, ci el pe mine m-a ales
Un drum pe care nu l-ai înțeles
M-am rătăcit și am rămas aici să cânt
Pe străzile din Saint Loneliness.
Nu eu, ci el pe mine m-a ales
Un drum pe care tu nu l-ai înțeles
M-am rătăcit și am rămas aici să cânt
Pe străzile din Saint Loneliness.
Fără să mă uit la preț, am probat-o pe mine
Tu nu știi cum e să schimbi cernoziom pe fericire
Da, drumul spre stele-i compus din lacrimi și prieteni pierduți
Și multă răbdare pe care am uns-o-n loc de unt pe pâine.
Iar tu te-ai pierdut în visele de ieri
Problema mea a fost în timp, a ta în așteptări
Ți-am spus de-atâtea ori și acum ultima dată
Dintre muzică și tine, tu ai fost doar o amantă.
Nu eu, ci el pe mine m-a ales
Un drum pe care nu l-ai înțeles
M-am rătăcit și am rămas aici să cânt
Pe străzile din Saint Loneliness.
Nu eu, ci el pe mine m-a ales
Un drum pe care tu nu l-ai înțeles
M-am rătăcit și am rămas aici să cânt
Pe străzile din Saint Loneliness.
Trăiesc fără limite, tu, dragă, iartă-mă
Știi că eu mă simt în viață doar când stau la margine
Și dacă te apropii, te rog, nu-mi f*** starea
Închide ochii și ascultă cum ne cântă marea
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentul de singurătate și sacrificiile făcute pentru a urma un drum artistic. Vorbește despre alegeri dificile și despre găsirea sensului în viață, chiar și atunci când te simți pierdut.