M-am obișnuit cu ape line
Până te-am întâlnit pe tine..
Destinul meu e-un joc de stradă
Și tu ții zarurile-n palmă..
Tu ești o mie de-ntrebări într-una..
Îmi dai o mie de motive
Să plec, dar mă întorc la tine..
În lumea mea
Ai dat totul, ai dat totul peste cap,
Inima ta rămâne-o enigmă..
În lumea mea
Doar ceva e, doar ceva e neschimbat,
Inima ta rămâne-o enigmă..
Bine, hai c-o zic și-aici, în versuri..
Confesiunile să curgă-n două sensuri..
Dacă tu-mi răspunzi doar cu subînțelesuri,
O să scot și eu pe masă numai resturi..
Nu e gang, nu-mi înșir cazieru’
Dacă nu îți arăți caracteru’..
N-o să-mi vărs sufletu’ ca-n oglindă,
Cât timp tu mai pozezi în enigmă..
Da, recunosc că pare tare,
Poate se lasă cu legare..
De vrei inele, sentimente,
Nu mă lua cu „baby.. baby..”.
În lumea mea
Ai dat totul, ai dat totul peste cap,
Inima ta rămâne-o enigmă
În lumea mea
Doar ceva e, doar ceva e neschimbat,
Inima ta rămâne-o enigmă.
În lumea mea
Ai dat totul, ai dat totul peste cap,
Inima ta rămâne-o enigmă
În lumea mea
Doar ceva e, doar ceva e neschimbat,
Inima ta rămâne-o enigmă
Sensul versurilor
Piesa explorează complexitatea unei relații în care una dintre părți se ascunde în spatele unei enigme. Naratorul își exprimă frustrarea și dorința de reciprocitate emoțională, simțindu-se confuz și nesigur în fața acestei atitudini misterioase.