Străinul îmi spuse:
„Vase de război la orizont.
Trăim amenințați
pe țărmurile noastre.
Nimeni nu-și mai face casă
— la ce bun?
Nu mai arăm
și nu mai semănăm.
Se nasc copii puțini.
Poeții pregătesc bocete
pentru orice eventualitate.
Dar nu-i adevărat.
Doar niște nori trecători la orizont:
un pretext
pentru a putea fi disperați
din cu totul alte motive.”
Sensul versurilor
Piesa explorează tema fricii și a disperării induse de factori externi, sugerând că adesea ne folosim de pretexte pentru a ne justifica stările negative. Străinul aduce o perspectivă cinică, demascând iluzia amenințărilor iminente și evidențiind motivele ascunse ale disperării.