Vine o vreme când din unii oameni
te dai afară
precum din pasăre ai extirpa zborul
şi ai dărui aripile lumii
Vine o vreme când din tine te izgoneşti
aşa cum ai lăsa o libelulă în aerul rarefiat al lunii
iar paşii pe piatra de la margine
s-ar regăsi
Vine o vreme când din cuvinte storci sângele
apoi le părăseşti
în zori
ca pe ultimele târfe din univers
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentul de alienare și părăsire, atât față de ceilalți, cât și față de sine. Metaforele puternice sugerează o pierdere a esenței și o detașare dureroasă de lume.