[Refren]
Cine-ci-cineva să mă oprească..
Cine-ci-cine vrea să mă oprească n-are cum, reţine
Cine vrea să mă oprească
Prea târziu, acum sunt deja în casă..
Tai în acid, că nici n-am bani de fine
Dar am mulţi ani de când fac asta, aşa că ţine
Lovituri în cap şi nu le-am auzit la nimeni
E-n direct ce fac, aşa că ascultă-mă, c-o fac bine.
Când e vorba de rânduri, nu stau pe gânduri
Când e vorba de muguri, îi pun pe gânduri prin rânduri
Când e vorba de şuturi sunt paşi în faţă
Când e vorba să te bucuri de viaţă ia şi învaţă.
Într-un accelerat de noapte, frate, în gheaţă
Venim de undeva departe, patru dimineaţă
Am adunat destule nopţi rupte şi necusute cu aţă
În cartea vieţii am trecut de mult peste prefaţă.
Suntem vechi, dar pe-atunci nu ne ştiau prea mulţi
Din „Nopţi prea lungi” la „Dimineţi Lazy Jazz” să le-asculţi
Şi să nu zici că nu le-auzi când dau buzz
Na, că nu dau buzz, ci buzna, uite-aşa, cu un obuz în boxa ta.
Cam.. cam aşa, vine cam aşa, nu-ţi vine cămaşa mea
Că sunt puţin mai greu în lirică şi de-asta aşa
sună când dau din suflet, nu mai dai din gură
Că pot să-ţi aduc liniştea fără să mai simţi ură.
Am trecut peste, şi nu hoţomăneşte
Ci delfin, ca peşte, că te salvează doar cine te iubeşte
Am înotat peste mări, prin diferite gări
Să vin să te ajut când asculţi diferite stări.
Uite-mă, un fel de românesc
Prin anii ’90, sărind în sus pe House of Pain
Dacă o s-ajung la bătrânţe, ştii ce o să fac?
O să mă găseşti prin parc cu rap în căşti şi-un cui să-l ard.
Ca Tom Sawyer şi Huck Finn – ştrengar, fine
Pe boom bap garda sus, ştii c-o dau bine
Ridică mâna la capac, zbor peste tine
Fac asta deja peste mulţi, să mă oprească cine?.
[Refren]
Cine-ci-cineva să mă oprească..
Cine-ci-cine vrea să mă oprească n-are cum, reţine
Cine vrea să mă oprească
Prea târziu, acum sunt deja în casă..
Cine-ci-cineva să mă oprească..
Cine-ci-cine vrea să mă oprească n-are cum, reţine
Cine vrea să mă oprească
Prea târziu, acum sunt deja în casă..
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre depășirea obstacolelor și evoluția personală. Artistul se prezintă ca un supraviețuitor, care a trecut prin multe și a ajuns să își găsească un loc în lumea muzicii, fiind greu de oprit.