Ah, din fugă săream sub arțar,
smugându-i o frunză cu dinții!
(Pieile Roșii, pe sub arțar,
goneau, arătându-și toți dinții!)
Iată lassoul, mâna, atentă,
ochește bizonul de aer..
Ah, din fugă săream sub arțar,
smugându-i o frunză cu dinții!
(Timp suspendat, ție, copilărie,
văzduhu-ți lingea talpa și gleznele.)
Cum săreai sub arțar, copilărie,
cu genunchii lângă bărbie și gleznele!..
Iată lassoul, mâna, atentă,
ochește bizonul de aer!
Sensul versurilor
Piesa evocă amintiri nostalgice din copilărie, concentrându-se pe jocurile imaginative și legătura cu natura. Versurile descriu un sentiment de libertate și bucurie pură, tipic vârstei copilăriei, pierdut în timp.