Nichita Stănescu – Nedreptate

Nedreptate.
De ce să auzim și de ce să avem urechi pentru auz?
Atât de păcătoși să fim noi încât să fim nevoiți
să avem
speranțe, pentru frumusețe
și pentru duioșie, ochi
și pentru alergare, picioare?
Atât de nefericiți să fim noi
încât să trebuiască să ne iubim.
Atât de nestabili să fim noi
încât să trebuiască să ne prelungim
prin naștere
tristețea noastră urâtă
și dragostea noastră înfrigurată?

Sensul versurilor

Piesa explorează condiția umană marcată de suferință și nedreptate. Se întreabă de ce oamenii sunt nevoiți să simtă durere și să caute frumusețe într-o lume imperfectă, fiind totuși legați de speranță și dragoste.

Lasă un comentariu