M-ai chemat zâmbind c-un fior
Fața ta e plină de dor
Și iar mă gândesc
În urmă privesc
La ochii tăi cu mii de culori.
Frumusețea ta..
M-a vrăjit cândva..
Și-n suflet..
Frumusețea ta..
M-a vrăjit cândva..
Și-n suflet m-a rănit, m-a rănit
M-a rănit, m-a rănit
Și-n suflet m-a rănit, m-a rănit
M-a rănit, m-a rănit, da..
Taina ce cu greu o ascunzi
A rămas de ce nu-mi răspunzi
Și totu-i mister
Se-ntoarce spre el
Cu clipele pe care le-alungi.
Frumusețea ta..
M-a vrăjit cândva..
Și-n suflet..
Frumusețea ta..
M-a vrăjit cândva..
Și-n suflet m-a rănit, m-a rănit
M-a rănit, m-a rănit
Și-n suflet m-a rănit, m-a rănit
M-a rănit, m-a rănit, da..
Frumusețea ta..
M-a vrăjit cândva..
Și-n suflet..
Frumusețea ta..
M-a vrăjit cândva..
Și-n suflet m-a rănit, m-a rănit
M-a rănit, m-a rănit
Și-n suflet m-a rănit, m-a rănit
M-a rănit, m-a rănit, da..
Sensul versurilor
Cântecul vorbește despre frumusețea unei persoane care a avut un impact profund, dar și dureros. Frumusețea ei l-a vrăjit, dar în același timp l-a rănit sufletește, lăsând un sentiment de dor și mister.