Nici de bucurie nu te-ai atins,
nici de mâncare.
Sânii mei nu te-au dogorât și buzelor mele
nu le-ai auzit strigătul.
Îmi pare rău că nu știi să mă urăști,
nu că m-ai iubit strâmb.
Uneori însă am impresia că ai venit
și-atunci sunt mai singură
decât singurătatea.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul profund de singurătate și dezamăgire cauzat de o iubire neîmplinită. Naratoarea resimte lipsa unei conexiuni autentice și regretă incapacitatea celuilalt de a simți emoții puternice, chiar și negative.