Doamne, te iert…
Voi faceți parte
dintr-o lume din care eu am plecat.
Veți fi fost undeva sus, vom fi fost undeva jos,
dar voi v-ați bucurat de viață
și noi de moarte ne-am bucurat.
aproape că nu mai era lumină.
Sânii ei se umflau noaptea (și noaptea o să vină)
ca laptele fiert.
În seara aceea am sărutat
un copil fără degete.
Câteodată trece un mort pe la noi prin grădină.
Sensul versurilor
Piesa explorează teme profunde legate de iertare, moarte și percepția asupra lumii. Vorbitorul pare să se detașeze de o lume a vieții și a bucuriei, preferând o realitate întunecată și poate chiar macabră.