Am strivit în neștire
Ghiocei în nesomn
Și-am adormit copleșit
De pământ și zăpadă
Am deschis în minte
Portile câmpului
Și-am văzut cum ne macină,
Ne devora și strică
Sute și mii de idei fără de folos
Și sute și mii de concepte fără nici un rost
Am lăsat în urmă
Livezi înflorite
Și-am găsit pe drumuri
Umbre protecte
Am sorbit roua
De pe frunze-adormite
Și-am simțit cum mușca
Ne prind și usucă
Sute și mii de iluzii fără de folos
Și sute și mii de motive fără nici un rost.
Simplu și greu
Atingi tot sau nimic.
Am ascuns în mine
Râuri și sare
Și-am fugit după un timp
În deșerturi de suflet
Am căutat nesfârșit nesfârșitul
Până o trestie-ndoită mi-a spus
Ce e simplu și greu
Transparent și latent.
Simplu și greu
Atingi tot sau nimic.
O vrabie, o broască, un fruct, un miros,
O frunză, o coajă, un licurici luminos
Un gust uscat, o aromă de piatră,
Un izvor, o furnică, o viespe lezată
Totul în natură e analogic
Totul în natură e analogic
Totul în natură e analogic
Totul în natură e analogic
Nu poți să simți digital
Nu poți să simți digital
Nu poți să simți digital
Nu poți să simți digital
Nu poți să simți digital
Nu poți să simți digital
Sensul versurilor
Piesa explorează dualitatea vieții și a naturii, contrastul dintre simplitate și complexitate. Caută sensul profund în elementele naturale și critică incapacitatea de a simți autentic într-o lume digitală.