Ilustre ziduri, mări transfigurate!
Și voi, rănite zile pe un scut
Crepuscul din lut ars crescut
Spre mâini ce-n cer și-aici vor fi curate.
O! câmpuri fericite. Munți ce-ascut
Noi zări. Oraș natal. Prieten. Frate.
O dimineață alt obraz și-arate,
Soarele-ntors cu turme la păscut.
Formele-acestea-n gând sau în afară
Freamăt au fost, țărână, moarte foi.
Raza n-aprinde-n pulbere-o fanfară?.
Hulubi cuvintele vin înapoi
Și-o veste-aduc mai dulce, mai amară
Când mă apropii, ziduri, cu alți ani, de voi.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecerii timpului și a impactului pe care îl are asupra percepției asupra locurilor și relațiilor. Vorbitorul se apropie de locuri familiare cu o perspectivă schimbată, aducând cu sine amintiri dulci-amare.