Pe-acest crater
din argint pur –
cerut de Heraklides,
să-l pună-n casa lui
care e decorată
cu mult gust –
sunt flori de preț,
pârâuri și boschete.
În mijlocul decorului,
un tânăr frumos,
gol și senzual,
c-un picior încă-n apă,
iese din râu. –
O, amintire, cât te-am implorat
să-mi vii în ajutor,
spre-a reproduce-ntocmai
chipul acelui tânăr
pe care l-am iubit.
Nu e deloc ușor,
trecut-au vreo cinsprezece ani
din ziua-aceea când,
soldat fiind, căzut-a
la Magnesia-n luptă.
Sensul versurilor
Piesa exprimă amintirea dureroasă a unui tânăr soldat pierdut în luptă, evocată de meșterul faurar în timp ce creează un crater decorat. Artistul își amintește cu nostalgie și regret de chipul iubitului său, încercând să-l reproducă în opera sa.