Cuib în care-și așteaptă ouăle
Păsări adesea străine,
Având cel mult dreptul
Să alegi pasărea,
Nu și destinul de cuib,
În analele tale
Nu s-a înscris
De la facerea lumii
Nici o revoltă
Împotriva acestui univers
Tot mai
Sortit falimentului
Din cauza
Inflației de păsări.
Sensul versurilor
Piesa descrie un univers în care destinul este predeterminat, iar individul are o libertate limitată. Metafora "inflației de păsări" sugerează o abundență care, paradoxal, duce la un faliment, posibil al sensului sau al valorilor.