Florica Duma – Taie, Bade, Pădurea!

Taie, bade, pădurea,
Dar las-un stejar în ea
Să mă sui eu-n vârful lui
De dragostea badelui.
Să mă uit către Orade
Să-l văd pe badea-n cetate,
Să văd scrie ori citește
Ori de mine vorovește,
Să văd seara ce-o cina,
Dar concediu când i-o da.

Sensul versurilor

O fată tânjește după badea plecat în Oradea și își exprimă dorința de a-l vedea și de a afla vești despre el.

Lasă un comentariu